vineri, 21 noiembrie 2008

Poveste de iarna


De maine va ninge in toata tara.

Vestea m-a bucurat atat de tare incat nici nu am mai fost atenta la restul informatiei. Am cazut pe ganduri pentru ca ma si vad in mijlocul zapezii jucandu-ma avand mainile inghetate si nasul rosu. Niciodata nu mi-a placut iarna in mod special, dar am o slabiciune pentru prima zapada. Ador sa aud cum scartaie zapada sub picioarele mele, sa fac oameni de zapada dintre cei mai caraghiosi, sa privesc pe geam cum ninge, sa ghicesc ce se ascunde sub nametii de zapada si mai ales sa sparg turturii de gheata. Ai privit vreodata mai atent oamenii in perioada asta? Incearca sa te opresti pentru cateva clipe in mijlocul strazii si ai sa vezi ca se citeste bucuria pe chipul lor, ai sa descoperi un furnicar ce reuseste cu ocazia asta sa se piarda in anonimat.

M-a trezit mirosul de cozonac si de portocale.E iarna iar! Ma ridic repede din pat, ma imbrac si plec sa ma pierd in alb. Am ajuns in parc si parca o vad cu mica ei bagheta in fata mea, dar simt cum cineva ma ia sfios de mana si imi spune “te-am asteptat”. Mergem incet, timizi unul langa celalalt simtindu-ne rasuflarea.Ne-am oprit brusc, ne-am privit in ochi si buzele lui s-au lipit de ale mele. Am fugit, am alergat, am ras, ne-am batut cu bulgari si m-a trantit in zapada.A alunecat si l-am simtit langa mine facandu-ma sa zambesc si oferindu-mi siguranta.

Recunosc ca l-am iubit mult atunci, dar acum imi vreau povestea inapoi pentru ca mi-ai furat ce-mi apartine.Fantastic sau real? Vis sau adevar? Cert e ca a fost odata..

De data asta stiu sigur ca trebuie sa ma plimb singura.

vineri, 7 noiembrie 2008

Sah de Marin Sorescu

Eu mut o zi alba,
El muta o zi neagra.
Eu inaintez un vis,
El mi-l ia la razboi.
El imi ataca plamanii,
Eu ma gandesc un an la spital,
Fac o combinatie stralucita
Si-i castig o zi neagra.
El muta o nenorocire
Si ma ameninta cu cancerul
(Care merge deocamdata in forma de cruce)
Dar eu ii pun in fata o carte
Si-l silesc sa se retraga.
Ii mai castig cateva piese,
Dar,uite,jumatate din viata mea
E scoasa pe margine.
- O sa-ti dau sah si-ti pierzi optimismul,
Imi spune el.
- Nu-i nimic, glumesc eu,
Fac rocada sentimentelor.
In spatele meu sotia, copiii,
Soarele, luna si ceilalti chibiti
Tremura pentru orice miscare a mea.

Eu imi aprind o tigara
Si continui partida.

luni, 20 octombrie 2008

Secretara


Si ca sa inchei povestile din ciclul "amintiri despre trecut" am sa vorbesc astazi despre mitul secretarei sau al dactilografei, doua "meserii" ce aparent se aseamna, dar care totusi au atat de putine lucruri in comun.

Intotdeauna am fugit de secretare pentru ca ma scoate din minti ritmul in care se misca si care ritm pe unii ii fascineaza. E acelasi scenariu in toate cazurile: Ea are biroul ei plin de hartii si pixuri, facturi si registre, cafele si o scrumiera plina - fumeaza mult secretarele sau mesteca guma facand baloane..prosta educatie in asa educatie. De regula au o camera mica( propriul lor univers ce il parasesc de indata de se face ora 4) si plina de lume care solicita si intreaba mereu lucruri banale care pe ea o irita. Stiu ca e enervant, dar asta e meseria si eu trebuie sa fiu tratata asa cum merit. Se mai intampla uneori sa mai intalnesc si secretare crizate care cred ca am incalcat un teritoriu bine marcat. E biroul ei de acasa? nu. Asta e secretara. Dactilografa este cu totul altfel: e calma si supusa si niciodata nu are nimic de obiectat. Ea face doar ce i se cere. Nu are dreptul sa spuna ceva si trebuie sa se aud doar acel zgomot pe care ea il considere muzica divina: V I N O V A T ! sau nu..depinde de fiecare caz. Ea e mereu undeva in culise si nu se face remarcata, dar intotdeauna in spatele unui lucru mare sta o femeie puternica - marea ei satisfactie pe plan personal.

Eu nu sunt secretara si dactilografa nimanui. Sunt propria mea secretara, sunt cea ce-mi face curat in ganduri, sunt cea ce-mi organizeaza programul, sunt cea care-mi face lista cu pretendenti, sunt secretara care arunca "hartiile" uzate si sunt dactilografa care-mi scrie viata.

Ayo

Cand e voarba de talente mereu sunt obiectiva si apreciez persoanele respective. Zilele trecute am auzit la stiri de o fata AYO ce-si are originile in Romania si care a cucerit publicul francez si america. Desi sunt rasista trebuie sa recunosc ca si mie mi-a placut..poate pentru ca melodiile ei imi transmit starea de care am nevoie. - "How many times", "Watching you", "Neva been" sunt doar cateva din melodiile ei. Sper sa va placa si voua la fel de mult ca si mie. Auditie placuta!

luni, 13 octombrie 2008

Iar m-ai facut sa plang...


Ce chestie, nu? Unele persoane isi doresc sa-ti redea zambetul straduindu-se si perseverand pentru ca stiu ca nu e un lucru usor, iar altele te fac sa plangi intr-un minut. Se pare ca zambetul e mai scump, desi o lacrima doare si poate ne-am dori sa fie invers. Eu am gasit astazi pe strada multe lacrimi la oferta si le-am cumparat - proasta afacere, nu? Mi-am promis de fiecare data sa fiu mai precauta si insensibila, dar nu reusesc pentru ca asa sunt eu.

De regula persoanele care te fac sa plangi sunt tocmai acele persoane de la care te astepti mai putin.Daca ma iubesti asa de mult pe cat spui, de ce trebuie sa ma faci sa plang? Si nu e prima data astazi...Ciudat mod de a iubi sau poate ca nu te inteleg eu. Am primit palme din partea ta, la propriu si la figurat, am trait doar cu gandul ca esti langa mine pentru ca tu mereu lipsesti..sunt alte lucruri mai importante, mereu am ascultat numai reprosuri ( oare chiar nu fac nimic bine care sa te multumeasca?!), m-am obisnuit cu gandul ca eu sunt oaia neagra si am aflat si cu cat entuziasm m-ai asteptat, dar nu mai conteaza acum. Ai lipsit in momentele in care trebuia sa fii langa mine si asta a creeat un mare gol intre noi doi...ai fost cu jumatate de norma cum spun eu. Ne vedem doar cateva minute pe zi si atunci in trecere. In loc sa repari greselile, stii doar sa-mi faci observatii si critici. Oare mai ai dreptul?Nu pentru ca nici macar nu ma cunosti. Nu stii ce-mi place, ce vreau, ce-mi doresc si ce probleme am. Am ajuns sa nu iti mai suport prezenta..te consider un strain...poate chiar te urasc...sau nu?cine stie...

Poti sa-ti rapesti cateva minute din timpul tau si pentru mine?!

duminică, 12 octombrie 2008

In cimitir


O cruce, doua cruci, trei cruci ..e cimitirul plin de cruci. De cum intri miroase a tamaie si a flori proaspete..miroase a lacrimi si durere. Le simt vibratia plansului si ma cutremur stiind cat e de greu sa depasesti momentul pierderii cuiva drag. Dar daca mergi mai mult prin cimitir ajungi intr-o parte unde domneste bucuria si veselia pentru ca nu toti regreta "obiectele" pierdute.

Toata lumea isi intoarce privirea dupa ea. E rafinament, stil, eleganta..e feminitate. E imbracata intr-o rochie rosie, scurta, mulata, are parul negru si poarta un ceas D&G. Paseste plina de incredere ignorand ce se intampla in jurul ei dand impresia de aroganta. Pare o femeie dura, insensibila si gata mereu sa faca orice pentru a-si atinge scopurile. Fals! Asta e doar felul ei de a-si ascunde adevarata viata, adevaratele sentimente. In fiecare miercuri Doamna R. vine aici singura si petrece cateva ore buna pe banca de langa mormantul lui. De fiecare data ii aduce TREI trandafiri albi pentru toate zilele cand el nu i-a adus niciunul. Si cu toate astea l-a iubit neconditionat oferindu-i devotament si respect pe care abia acum realizeaza ca nu le merita. Au trecut doar trei luni de cand a venit prima oara aici ca sa isi ingroape iubirea pentru el, dar inca vine sa-l viziteze pentru ca nu s-a putut resemna. Are inca vii in minte amintiri de cand se intelegeau, comunicau si el o iubea ..sau cel putin asa a crezut ea. E una din femeile care ar putea avea orice barbat, dar ea l-a preferat pe el; l- vrut prieten, tovaras de viata si iubit. Ii face rau cand priveste pozele cu ei, pentru ca inca le mai pastreaza, o fac sa planga toate melodiile pe care le-au ascultat impreuna sau pe care i le-a dedicat el candva; o face sa tresara de cate ori ii vede masina; o fac sa tremure toate lucrurile in care au petrecut atata timp. S-a decis sa nu mai inceapa nicio relatie pana nu va inceta sa mai simta toate astea si pana ce prezenta lui ii va fi total indiferenta. Si probabil asa e cel mai bine pentru ca nu are rost sa mai sufere si alte persoane din vina lui. E intruchiparea grotescului sub alta forma, e un parazit social, e badaran, e intretinutul parintilor, e misogin, e lipsit de constiinta, e ceea ce e pentru ca e. L-a iubit asa cum e si a trecut peste propriile conceptii pentr a incerca sa-l multumeasca. Se pare ca nu a invatat nimic din experienta anterioara. I-a facut rau intr-adevar, dar l-a si iubit. E hotarata sa-l uite si sa-l considere doar un suvenir.

Inainte sa plece i-a spus ultimele cuvinte pentru ca era ultima data cand mai venea aici: " Oare mi-am cheltuit timpul cu cine nu a trebuit sau am cumparat produsul ieftin de la promotie? Si totusi..daca a trebuit sa te intalnesc te-am intalnit; daca a trebuit sa te iubesc te-am iubit; daca a trebuit sa sufar am suferit; daca a trebuit sa aleg am ales ce a fost mai prost - Tu." Si a plecat pentru ca deja intarziase la intalnirea cu posibilul ei viitor iubit.

Miroase a zambet.

vineri, 19 septembrie 2008

O voce placuta


De regula cand te afli intr-o stare de visare si melancolie trebuie sa se gaseasca ceva care sa te aduca cu picioarele pe pamant. Citeam niste chestii pe net si ma cam enervasem, dar suna telefonul. M-am cam speriat eu putin, dar tot amabil am raspuns. Cine era? Un domnidor care vroia si el sa faca un "mic" sondaj de opinie. M-a rugat frumos sa-i acord 10 minute din timpl meu si a inceput chestionarul. Trebuie sa recunosc ca m-am distrat copios avand in vedere ca intrebarile au fost legate de probleme locale si politice. Bineinteles ca trebuia sa fii prea prost ca sa nu-ti dai seama ca era vorba despre altceva, dar a dat de mine si a primit exact raspunsurile pe care le astepta. As fii putut sa-i inchid telefonul in nas, dar i-am apreciat efortul si faptul ca mi-a vorbit cu "dumneavoastra". Domne' avea tipul asta o voce de milioane. Cred ca daca vorbeam mai mult faceam si schimb de id [glumesc]. Oricum mai rar intalnesc voci barbatesti care sa-mi faca placere sa le ascult.
Abia astept sa-i mai aud vocea pentru ca mi-a promis ca mai suna. Mai are de facut asa zise sondaje la care voi participa cu mare placere.
Astept telefonul si rezultatul sondajului.

joi, 18 septembrie 2008

Pentru El


Mai devreme am refuzat o inviatie la un pahar cu suc si o portie de conversatie si ma simteam datoare cu niste scuze. Poate ca ar fii trebuit sa accept ca doar in masina e cald si bine si nu se compara cu frigul de afara sau cel din casa. Am cel putin satisfactia ca mi s-a uscat parul asa cum vroiam. Stii sta asa cret si e asa de moale, exact asa cum imi place mie si lui. Care el? Doar el pentru ca sunt multi ca el.

As vrea sa-i multumesc acestei persoane care in ultimele zile a fost langa mine, m-a sprijinit si m-a incurajat neconditionat. A fost a doua persoana care a reusit sa-mi fure un zambet si nu a fost deloc usor. Cred ca tu erai persoana la care trebuia sa ma descarc si sa ma gandesc de prima data. M-a ajutat sa iau decizii, sa gandesc obiectiv si sa-mi pun in balanta toate realizarile si esecurile din ultima vreme. Am constatat ca nu mai vreau sa lupt si sa traiesc in "obisnuinta" care defapt se numeste cu totul altfel, dar ma rog. Si am realizat ca daca vrei sa mergi mai departe in viata, nu te intreba mereu de ce? si cu ce am gresit?, ci spune "asa a fost sa fie" pentru ca numai conformandu-te cu trecutul poti trai prezentul.

Iar tie o sa incerc sa-ti dau sfaturile potrivite si sa te ajut sa treci peste, pentru ca eu cred ca meriti. Si promit sa te ajut sa descoperi macar o parte din universul femeilor. 23.00 cine ma iubeste? In ultima vreme numai la fix ma uit? Cred ca soacra.

Maine, eu la liceu, tu la Bucuresti. Noapte buna!

Adrian Paunesc- Lume, lume


De la mine pân' la tine
Numai fluturi şi albine,
De la tine pân' la mine,
Numai rău şi nici un bine.

De la mine pân' la ea,
Numai lanţ şi numai za,
Unde-i ea şi unde-s eu,
Numai piese de muzeu.

De la noi până la lume,
Numai fiare fără nume,
De la lume pân' acasă,
Numai vreme friguroasă.

De la mine pân' la ei,
Numai lupte şi scântei,
Ei acolo, eu aici,
Şi-ntre noi e-un fel de bici.

De la voi la oarecine,
Numai guşteri şi ruine,
Din neanţ la dumneavoastră,
Numai gratii la fereastră.

De la noi până la noi,
Numai ei, din doi în doi,
Invers, de la noi la noi,
Numai stare de război.

De la toate pân' la toate,
Numai tu, singurătate,
Numai tu şi eu şi plânsu-mi,
De la eu până la însumi.




Printre exceptii?

In urma unor incursiuni pe mai multe blog-uri am constatat ca mai toata lumea care scrie are mai multe lucruri in comun si sincer eu nu ma numar deloc printre aceste persoane.
E plin de iubitori de Vama Veche. Ce e frate asa special in statiunea aia de drogati? Niciodata nu mi-a placut acolo si nici daca as avea cazare gratis nu m-as duce. O sa-mi sariti in cap ca: vai acolo e cea mai mare distractie, libertate, muzica buna, alcool si tigari, dar tot nu ma convinge nimeni. Si bineinteles cine iubeste Vama Veche e imposibil sa nu fie fan Vama. Eu nu le agreez deloc melodiile lor ( cu exceptia a doua dintre ele), iar pe Tudor Chirila nici atat. Mi se pare un mitocan si un needucat, dar poate ca e doar parerea mea.
Nu stiu de ce voi toti iubiti marea. Ei bine eu o urasc si nu ma pasioneaza mersul la mare mai mult de cateva zile. Nu-mi place apa aia murdara si plina de toate cele si nici agitatia.
Si am mai constatat ca mai toti ascultati alte genuri de muzica sau apartineti unor anumite "curente" (emo), dar gusturile nu se discuta.
Acum sa nu se inteleaga ca toata lumea e asa sau ca am vrut sa jignesc pe cineva.

miercuri, 17 septembrie 2008

Alfabetul dupa Milan Kundera


AVENTURA

Un mod de a imbratisa lumea.

ADEVAR

A trai in adevar, a nu minti pe nimeni, nici pe sine, e posibil doar cu conditia de a trai fara public.

BARBATI

Barbatii care alearga dupa multe femei pot fi impartiti, cu usurinta, in doua categorii. Unii cauta la toate femeile propriul lor vis- ideea lor subiectiva despre femei. Ceilalti sunt manati de dorinta de a pune stapanire pe infinita diversitate a lumii feminine obiective.

DRAGOSTEA

Dragostea nu se manifesta prin dorinta barbatului de a face dragoste ( aceasta dorinta se manifesta la un numar nesfarsit de femei), ci prin dorinta somnului in doi (dorinta ce se refera la o singura femeie).

FEMEI

Femeia urata spera sa castige ceva prin stralucirea prietenei mai frumoase; la randul ei, prietena frumoasa spera ca stralucirea ei sa se rasfranga mai puternic pe fundalul prietenei urate.

FIDELITATE

Fidelitatea e cea dintai dintre toate virtutiile; fidelitatea confera unitate vietii noastre, care altfel, s-ar risipi in mii de impresii efemere.

IUBIRI

Iubirile sunt ca imperiile: daca piere ideea pe care au fost intemeiate, pier si ele o data cu ea.

MISOGIN

Misoginul nu dispretuieste femeile. Misoginul detesta feminitatea.

OPTIMISM

Optimismul este opiumul omenirii.

PRIETENI

Prietenii sunt oglinda, memoria noastra; nu le cerem decat sa stearga din cand in cand aceasta oglinda, ca sa ne putem privi in ea.

TINERETE

Omul are marele avantaj de a nu se mai reintalni cu el insusi intr-o editie mai tanara; mi-e teama ca intr-o asemenea situatie m-as detesta, mi-as deveni antipatic.

TRADARE

Tradarea inseamna sa iesi din rand si sa pleci in necunoscut.

Adevar sau baliverne?


Se spune ca atunci cand un om pateste ceva, isi ia masurile necesare ca a doua oara sa nu se mai repede. Cei mai multi reusesc sa remedieze situatia si sa mearga mai departe, dar mai ramane o categorie de oameni care trebuie sa pateasca de mai multe ori ceva ca sa realizeze ca e nevoie sa schimbe unghiul din care priveste lucrurile. Tot in categoria asta intru si eu. Nu-mi place, dar asta sunt. Am patit multe din motivul ca nu am taiat raul de la radacina de la bun inceput si sunt convinsa ca o sa mai patesc.

Cu cateva luni in urma mergeam pe strada impreuna cu o prietena. Intamplator ne-am intalnit cu tatal fostului ei prieten si ne-am oprit sa stam putin de vorba. Trebuie sa recunosc ca ni s-a parut destul de ciudat Domnul acesta, dar in acelasi timp si foarte interesant. Se pricepea foarte bine la zodii si campatibilitatea zodiilor si a incercat sa-I explice prietenei mele ca el stia ca nu va ramane nu fiul lui pentru ca nu erau compatibili (jenanta situatie). Ne-a lasat fara cuvinte cu cata relaxare vorbea si a reusit de asemenea sa ne si sperie. Preziceri: leu-personalitate energica, inconjurata mereu de prieteni, trece usor peste deceptiile in dragoste, probabil nu se va marita pentru ca asa se intampla cu noi astia nascuti in anul calului; fecioara – persoana inteleapta de ale carei sfaturi asculta multi, singuratica, depaseste cu greu relatiileterminate, iubeste de putine ori, dar puternic, campatibila cu taur.

Despre prietenia noastra ni s-a spus ca va dura maxim doi ani pentru ca suntem firi diferite. Un an deja s-a dus si relatia de prietenie deja a inceput sa scartaie: tu mergi pe alte drumuri, iar eu am oboist sa-ti spun ca ceea ce faci e gresit. Atunci nu l-am crezut pe omul ala, dar observ ca tot ce a spus incepe sa fie adevarat. Nu-mi doresc sa mai pierd o alta prietena.

marți, 16 septembrie 2008

A fost imprudenta mea.



Astazi m-am simtit chiar rau si inca ma simt. Sunt racita, imi curge nasul, imi lacrimeaza ochii (raceala sau..?), sunt infundata, as zace in pat inconjurata de servetele parfumate si ceai. Si daca nu era de ajuns mai ma doare si burtica. Am asteptat-o pe mama cateva ore bune ca sa ma dadaceasca si sa ma faca bine, dar nu in pat asa cum s-ar crede, ci la pc. Din curiozitate si dorinta mi-am calcat pentru a nu stiu cata oara orgoliul in picioare ca sa-mi dovedesc mie ca inca ma mint. Am lansat niste invitatii unor persoane si am plecat in pat la tv.

I-a venit magnifica idée sa iesim la cumparaturi de inceput de an scolar. Desi nu aveam niciun chef m-am mobilizat si am plecat. Dupa ce am batut toate librariile, am gasit in sfarsit ce cautam si ne indreptam catre casa, dar din pacate eu stau prea bine cu vederea si prea prost cu prudenta. Intamplator am zarit pe strada o persoana pe care oricum vroiam sa o intalnesc. Te-am facut sa te intorci din drum cu multe insistente.-La multi ani! Cam tarziu, dar nu asta conteaza, ci felul in care te-ai purtat: rece, distant si poate chiar indiferent. Totusi imi pare rau ca am stat asa putin de vorba pentru ca mai aveam niste lucruri sa-ti spun, dar poate voi mai avea si alte ocazii. O singura chestie m-a mai deranjat, de altfel cea mai importanta, dar nu mai conteaza pentru ca nu merita efortul. Cu toate astea mi-a facut placere sa te reintalnesc.

Ne recunoastem, dar ne mai cunoastem?

De mana impreuna





E adevarat ca imi place toamna, dar parca totusi zilele astea a fost prea frig. Cum suntem noi oamenii! O specie care oricat si orice i-ai da tot nu e bine. Cand afara erau 40 de grade ne perpeleam de caldura si ceream indurare: putina racoare, putina ploaie. Acum cand le-am avut ne dorim din nou sa vedem soarele.

Am cerut soare, ni s-a dat soare, dar nu pentru mult timp pentru ca in curand o sa vina iarna. Ahh mi-e asa dor si de zapada, exact cum mi-e dor de copilarie. Intotdeauna mi-a placut prima zapada, primii fulgi care mi s-au topit pe piele, dar totul pana la inghet. Il urasc. Trece si iarna la fel de repede cum a trecut si vara. Trece vreme pe langa noi pe nesimtite si nici nu ne dam seama cand am imbatranit.

Astazi cand mergeam pe strada mi-a atras atentia un cuplu de batranei: ea cu parul alb si ridata, dar totusi cocheta; el in baston si parea genul de om care in tinerete a fost cineva. Ce m-a fascinate la ei e ca inca se tineau de mana. Se vedea ca se respecta si inca se iubesc. Mergeau atat de increzatori, iar ea se simtea in siguranta in mana lui. E asa de frumoasa aceasta unire si e pacat ca nu o practica toti..unii au si uitat ce inseamna.

Candva ne tineam si noi de mana…

luni, 15 septembrie 2008

Bun venit la mine pe birou!

Astazi trebuie sa ma despart de o fiinta draga mie – vechiul calculator-, il numesc fiinta pentru mi-a fost alaturi in multe. Ma leaga atatea de el. Am atatea poze care imi trezesc multe amintiri; am o multime de melodii primite, dedicate, de colectie, pe care am plans sau am ras. O sa le copiez, desi poate ca e mai bine sa ramana acolo. Cel mai mult regret ca o sa pierd km de conversatie din arhiva – imi mai amaram si eu din cand in cand sufletul. Se pare ca de data asta o iau serios pe alte rute.

Ma asteapta alte lucruri de explorat alaturi de noul meu prieten care bninteles e asa de dragut si de destept.

In gol


Iar ma aflu in locul asta pe care il vizitez mereu, dar care nu-mi permite niciodata sa ajung pana la capat. Cunosc fiecare bucata de pamant, zgomotul raului, verdele inconfundabil si simt aerul rece si proaspat in nari.

Cred ca de data asta va fii altfel si mai cred ca voi ajunge acolo. Sunt imbracata intr-o rochita alba vaporoasa, iar parul imi flutura in vant. Curiozitatea nu-mi mai lasa timp sa analizez toate aceste detalii care au semnificatia lor.

E destul de abrupt. Incep sa urc si simt cum deodata mi se ingreuneaza respiratia.Dupa cateva ore de mers incep sa ma lase puterile. Am ajuns in locul unde ma opream mereu, dar continui sa merg mai departe. Si am mers zile, saptamani, poate chiar ani.

Linistea asta parca ma innebuneste si tip. Ma auzi? Si daca ma auzi de ce nu vii?Ti-e teama? Hai, curaj! Uite eu sunt aici sus si toata lumea e la picioarele mele. Hai vino sa atingem cerul impreuna! Eu deja m-am murdarit de albastru.

Ma apropii tot mai mult de margine. Inchid ochii incet, incet…Intind bratele si ma las in bataia vantului. Mi-am eliberat sufletul; zboara alaturi de mine. Simt un fior in stomac..ca atunci cand te indragostesti pentru prima oara. E cea mai placuta senzatie traita pana acum, dar….

[…] 6:45 Suna ceasul. E timpul sa ma trezesc si sa merg la scoala, dar mai raman putin in pat pentru ca m-a tulburat prea tare visul.

sâmbătă, 13 septembrie 2008

Merci beaucoup


Trebuie sa recunosc ca atunci cand eram mai micute nu ne intelegeam deloc. Eram personalitati deferite (si suntem) si ca atare aveam moduri diferite de a gandi si a percepe lucrurile. Dar cu timpul am ajuns sa ne apropiem mai mult si sa ne ajutam cand am avut nevoie una de alta. Am trecut prin atatea impreuna si cred ca le-am facut fata in cea mai mare parte. Sunt lucruri pe care le stim doar noi doua, lucruri pastrate bine in cutia cu secrete si care acolo trebuie sa ramana. Am mai facut si nebunii, ca de eram si noi copii. Si acum ne aducem aminte de ele cu zambetul pe buze.

Esti singura persoana pe care o sun cand ma macina o anumita problema sau cand ma cert cu “lumea”. Tot tu esti cea care ma consoleaza si imi da solutii pentru rezolvarea problemelor. Ai stiut intotdeauna cand am nevoie sa fiu singura si m-ai lasat…bineinteles ca pe urma mai venea si morala din care mai invatam si eu cate ceva. Am avut mereu incredere in tine si stiu ca si pot avea oricand.

Sunt una din putinele persone care te cunoaste cu adevarat. In spatele temperamentului tau puternic se ascunde sensibilitate si dragoste.

Iti multumesc pentru tot (stii tu) si zambeste pentru ca timpul nu se opreste doar la un anumit “El”. Si regatul fluturilor e fara imparat,dar lucrez mai bine sinngura cu discipolii mei.

Cherie te iubeste.

Trei

Pe 3 martie 1993 s-a urcat in al treilea taxi si a plecat spre ea. A urcat pana la etajul trei si a sunat la usa de trei ori. I-a raspuns tatal ei si i-a spus ca nu are ce cauta la usa lui. A iesit mama ei sa-l calmeze si abia pe urma a aparut si a treia persoana, iubita lui. I-a daruit trei trandafiri rosii si au coborat in parc.

S-au plimbat de trei ori si s-au asezat pe o banca. S-a uitat la ea si a cerut-o in casatorie, iar ea i-a raspuns cu lacrimi in ochi de trei ori DA.

Pe 3 septembrie au facut nunta, iar peste cateva zile era ziua ei. Au petrecut trei zile si trei nopti (ca-n povesti) impreuna cu cei 300 de invitati ai lor.

Peste trei ani s-a nascut primul din cei trei copii ai lor. Si au trait fericiti pana acum si el nu a inselat-o decat de trei ori. […]

joi, 11 septembrie 2008

Un sfarsit e un nou inceput


Ma intreb adesea ce am rezolvat daca m-am mintit singura si am pus sentimentele mai presus de ratiune. Am iertat, am mers mai departe, am crezut, am sperat, dar m-am inselat. Si toate astea pentru ca am crezut ca te-ai schimbat, ca nu o sa iti mai repeti greselile, ca o sa inveti in sfarsit sa poti iubi si alte personae. Ar fi trebuit sa-mi dau seama ca atunci cand intorci privirea spre trecut si te indupleci cu amintiri inca vii nu o sa iasa nimic bine. Pentru mine in viata conteaza doar prezentul, dar in cazul asta am facut o exceptie. De ce? Poate pentru ca nu reusisem sa te uit.

Poze, clipe, fragmente, vorbe..vor mai fi prezente pentru o scurta perioada de timp pentru ca vreau sa te uit cu orice pret. Intr-adevar am fost si putin fericita, dar fericirea asta m-a costat prea scump. Am ramas cu rani adanci care, ca intotdeauna, doar se vor cicatriza. Toate astea m-au facut sa ma schimb si e mai bine. Pe viitor voi fii mai atenta cand imi voi alege partenerul, chiar daca ii voi compara pe toti cu tine.

Cel mai tare ma indigneaza ca ai fugit fara explicatii si nu ai avut curajul sa dai inca ochii cu mine. Nu ar trebui sa ma mir. Asa faci mereu..Stiu ca regreti si ca dupa o perioada poate vei vrea sa ma cauti, dar atunci eu nu voi mai fi aici pentru tine, nu o sa te mai ascult, nu o sa-ti mai fiu aproape si nu o sa mai pun la suflet orice vorba. Imi pare rau ca am avut incredere in tine, dar nu regret ca ti-am putut fii alaturi atunci cand ai avut nevoie.

Sunt optimista si stiu ca in curand o s-o iau de la cap fara regrete, cu zambetul pe buze si gata sa iubesc din nou. Pe tine nu te voi uri pentru ca esti o parte din viata mea. Te voi pastra doar ca pe o amintire traita candva demult cu cineva..O Poveste Din Cartea Vietii.

Maintenant je vive comme si de rien n’ etait.

miercuri, 10 septembrie 2008

Efectele fumatului



Fumatul poate ucide. Fumatul poate provoca o moarte lenta si dureoasa. Fumatul incetineste circulatia sangelui si provoaca impotenta. Fumatul in timpul sarcinii dauneaza sanatatii copilului dumneavoastra. Protejati copii: nu-I lasati sa respire fumul dumneavoastra! Fumatul poate dauna calitatii spermei si scade fertilitatea. Fumatul provoaca imbatranirea tenului. Fumatul dauneaza grav sanatatii tale si a celor din jur. Fumatul provoaca cancer pulmonar, care este letal.

Fumatorii cunosc cel mai bine mesajele de pe pachetele de tigari, mesaje dure, dar care sunt luate in seama de prea putini consumatori. Nici cresterea preturilor si nici statisticile realizate nu au reusit sa scada numarul fumatorilor. Este unul dintre cele mai periculoase vicii si din pacate sunt putine personae care reusesc sa se lase la timp de fumat. Exemplu lor ar trebui urmat si de altii, dar tentatia este prea mare. Zilnic auzi: “de maine nu mai fumez”, “ o sa incerc sa reduce numarul de tigari”, “iti promit ca ma las”. Sunt doar promisiuni in care nici macar ei nu cred. Partea cea mai rea este ca nu au doar ei de suferit ci si cei din jurul lor, nefumatorii.

Situatii cotidiene:

* Are doar 10 ani, iar parintii sunt foarte ocupati si nu ii acorda atentia necesara. Baiatul intra in anturajul nepotrivit si la indemnul lor incepe se fumeze.

* E insarcinata in luna a cincea si continua sa fumeze desi stie ca ii poate face rau copilului. Inconstienta sau..?! Urmarile?..

* Diseara prietena ei va da o petrecere. Va fi si el acolo, dar nu poate merge pentru ca ii este rusine cu dantura ei ingalbenita din cauza fumatului.

* In urma jocului de carti pierdut, porunca a fost sa fumeze o tigara. Din seara aceea a inceput sa fumeze.

* Are 35 de ani, dar pare mai batrana. Fumatul i-a imbatranit tenul.

* Mai in fiecare seara vine beat de la serviciu. Se aseaza in fotoliu, da drumul la meci si fumeaza tigara dupa tigara, uitand ca sunt si copii lui acolo si inhaleaza tot fumul.

Sunt doar cateva situatii intalnite la tot pasul, situatii care au si alta rezolvare. Protejati viata, mediul si semenii. Nu mai fumati si sporiti calitatea vietii!!!

Oare fumatul e singura voastra placere?!

luni, 1 septembrie 2008

De ce?


Dc apar atatea piedici in calea fericirii? Dc tu cel care ai facut rau, acum esti fericit? Dc apreciem un lucru sau o persoana abia at cand nu le mai avem? Dc uneori la rascruce o mai luam si pe drumul gresit? Dc intotdeauna vrem mai mult decat avem? Dc nu rasare soarele at cand avem nevoie de caldura lui? Dc ne folosim de oameni nevinovati doar ca sa ne cicatrizam noi ranile? Dc viata ne da o palma dupa ce ne mangaie? Dc vrei permis daca nu ai ce sa conduci? Dc nu apreciem ce avem? Dc pierdem persoanele dragi? Dc am crezut in tine? Dc mi-ai inselat asteptarile? Dc ai fost inca unul din multii care ranesc suflete? Dc nu ai incercat sa ma cunosti mai bine?Dc mi-ai alinat ranile ca apoi sa creezi tu altele? Dc iei decizii la nervi? Dc iubesti doar aparentele? Dc nu ai inteles ca nu iubirea inseamna totul? Dc nu a mai existat incredere?Dc te-au facut parte din viata mea? Dc consider ca nu a meritat? Dc pleci lasand in urma ta ura si dispret? Dc as avea atat de multe intrebari sa iti pun? Dc nu suntem apreciati suficient? Dc alergam in directii diferite? Dc suntem inconjurati de ura si minciuna? Dc ne tradeaza persoanele apropiate? Dc vorbim prea mult? Dc uram prea des? Dc iubim prea rar? Dc, tu cel care spui ca iubesti, nu ai incredere in persoana iubita? Dc ne atasam asa repede de o persoana? Dc nu vezi realitatea din jurul tau? Dc ma consideri un copil? Dc ranim persoanele care ne iubesc? Dc nu ducem la bun sfarsit ce ne propunem? Dc problemele ne fac sa uitam de cei dragi? Dc judecam dupa aparente? Dc e atat de greu sa castigi increderea unei persoane? Dc uneori am vrea sa avem o alta viata? Dc nu avem parte de libertatea pe care ne-o dorim? Dc nu avem raspunsuri la anumite intrebari? Dc e asa greu sa spunem "Iarta-ma" sau "Te iubesc"? Dc ne umplem sufletul de ura? Dc nu suntem suficient de curajosi incat sa ne asumam greselile? Dc fugim de responsabilitati? Dc avem o urma de dispret pt persoanele pe care le-am iubit candva? Dc ma consideri o enigma? Dc toata lumea se crede stilata? Dc azi regretam ce am facut ieri? Dc ne pierdem printre ganduri, sperante si amagiri? Dc avem temeri? Dc uneori totul e atat de trist? Dc? ..prea multe intrebari..eu inca mai caut anumite raspunsuri...poate le voi gasi candva..

luni, 21 iulie 2008

Timpul


De

De cele mai multe ori imi doresc sa opresc timpul in loc si sa inramez cele mai fericite momente din viata pentru ca toate sunt trecatoare, se uita, se pierd, se acopera cu momente triste. Nu cred ca as putea numara datile in care as fi vrut sa pot da timpul inapoi. Cand eram copil imi doream sa fiu mare si ma enervam atat de tare ca nu pot patrunde in universul “adultilor” care de fapt sunt tot niste copii cu riduri si par alb. Incepusera sa ma plictiseasca putinele papusi pe care le-am avut si putinele plusuri pe care le-am stricat. Timpul a inceput sa se scurga si am plecat la scoala unde m-au luat grijile (simteam ca incep sa pasesc in viata). Dar au inceput sa vina responsabilitatile, greutatile si problemele cotidiene care pana atunci nici nu le cunoscusem. M-am indragostit, am iubit,am ranit, am suferit si am avut regrete. Am facut multe greseli datorate impulsivitatii, varstei si credulitatii, dar au trecut, am uitat. Zboara timpul. Am crescut, dar in ochii unora tot un copil am ramas. Am crescut si mai am inca foarte multe de invatat., dar eu sunt cea cu principii “prea solide” pt unii, cea care ofera si pretinde respect, cea in care vei gasi intotdeauna intelegere si alinare, cea care iarta prea usor. Am 17 ani si consider ca am plans cam mult pt varsta mea, am aproate 18 ani si vreau sa zbor.

Uite ca astazi nu ma simt deloc bine pentru ca ma ambitionez sa cred in lucruri imposibile sau mai bine zis inexistente si de mult terminate. Si uite exact astazi trece asa de greu timpul. Mi-ar placea sa ma pun in pat, sa deschid fereastra, iar in surdina muzica mea….sa dorm, sa visez tot si apoi sa mi se stearga tot din minte..sa ma trezesc din nou copil lipsit de griji.

Dar timpul e stapan si niciodata nu asculta ordine.

sâmbătă, 24 mai 2008

Stari


Se spune ca mancam pt ca avem nevoie, mancam de plictiseala, de nervi, de emotie sau din obisnuinta. Tot din plictiseala mananc si eu acum un mar verde ( doar sunt preferatele mele). Ascult Alicia Keys, dar sunt cu gandul departe; am si uitat ca mananc. Ma supara niste raze de soare care chiar nu stiu cum s-au ratacit in camera mea. Ma ridic sa las jeluzelele, dar raman la fereastra sa privesc o nasa si o mireasa, lumanari si buchete, domni si doamne elegante. Tot ce mi-a placut au fost florile. O nunta simpla care probabil trebuia facuta – conventii sociale. Ma fascineaza “universul nuntilor” si daca as putea, as merge la toate..chiar si neinvitata. De fiecare data cand vad o mireasa ma intreb daca e sigura de pasul facut, daca va avea parte de fericire, cati copii va avea, cum se va intelege cu “mama soacra”, daca va fi fericita alaturi de consoarta, daca va fi implinita. Suna telefonul. […] neinteresant. Chestii cotidiene. Mai tin totusi telefonul langa mine. Poate ma conving sa sun sau poate suni tu, dar e prea mare orgoliul. Probabil e nevoie de cateva zile ca sa se linisteasca apele.

E deja seara. Nu am net si nici planuri. Ar trebui sa ma apuc de scris, dar nu am starea necesara. O sa las totul pe ultima suta de metri- ca de obicei.

Ma duc sa ma plictisesc si la tv. Sunt nervoasa si mult prea plictisita. Maine la fel si de la capat.

joi, 17 aprilie 2008

Scrisoare catre tine


Dragul meu,

Imi pare rau ca vrei sa pleci acum cand ma hotarasem in sfarsit sa iti arat lumea mea. E o lume magica, plina de culori , liniste si iubire, pace si implinire. E o lume a dorintelor. Nu m-ai condus niciodata pana acasa, poate de frica sa nu ramai prea mult. Nu traiesc in perfectiune si nu imi doresc. Ca peste tot si in lumea mea exista suferinta, tristete, dezamagire si vise spulberate de cei din lumea ta.

Traim in lumi diferite si totusi ne-a unit dragostea..poate. E asa ciudat acolo la tine: toata lumea e grabita, atat de grabita incat uneori uita sa mai traiasca, sa mai iubeasca, chiar sa mai respire. Sunteti intr-o continua lupta de supravietuire: cel mai bun sa castige sau mai bine: cel mai bogat are prioritate indiferent de cultura. Esti inconjurat numai de oameni falsi care sunt gata sa te paraseasca exact atunci cand iti este mai greu. Sunt atatea interese si nimeni nu mai face nimic daca nu are ceva de castigat. Lumea ta e condusa de oameni incapabili care detin puterea in mod abuziv, manipuland populatia spre drumul gresit. Macar daca puterea lor ar sta in cunoastere. Cine mai ajuta astazi, in lumea ta, un batran sa treaca strada, un copil sa-si gaseasca parintii, un animal ranit, un suflet ratacit? Unde au disparut parcurile idilice de alta data, cafenelele, gesturile simple de tandrete si afectiune, intalnirile nocturne sub clar de luna? Astazi m-am plimbat putin ca sa-mi limpezesc gandurile si am dat peste un tanar indragostit. Avea un buchet frumos de trandafiri albi pentru iubita lui si ma gandeam cat trebuie sa fie de norocoasa ca cineva o iubeste si o respecta.

Ieri a ploua toata ziua. Am fost asa de trista, dar fericita in acelasi timp pentru ca stiam ca pana nu demult am iubit aceleasi ploi. Fiecare strop ce m-a atins mi-a amintit de mangaierile tale, fiecare sunet mi-a amintit de vocea ta. Chiar daca am tot, e totusi ceva care imi lipseste – tu. Dar sunt prea orgolioasa ca sa iti cer sa te intorci la mine. Am colindat srazile incercand sa te gasesc, am derulat toate amintirile incercand sa vad unde am gresit, dar in zadar. Se pare ca am gasit rascrucea unde dumurile noastre se separa mult prea devreme. Destinul sau ….? Atat as vrea sa stii ca oriunde ai fi cineva te iubeste, cineva te doreste, cineva te viseaza. Oare iti vei mai aminti ceva din aceasta poveste fara nume? Poate.

Ajuta-ma sa nu ajung sa te urasc. Iti doresc ca undeva sa iti poti gasi pacea sufleteasca si persoana pe care sa o poti iubi sincer.

Cu drag,

Iubita ta.

miercuri, 9 aprilie 2008

Despre viata


Viata e cu dus si intors,un drum ce il mergi pe jos,un drum lung si plin de noroaie,batute de vant si ploaie.Dar pe alaturi sunt si alte drumuri uscate,insa pe ele stau intinse vise desarte,ce par atragatoare la inceput,dar apoi vezi cum au disparut si reapare drumul noroios.Iti continui drumul acum putin sfios, dar apar in cale iar alte drumuri laterale,care mai de care mai frumoase,dar la fel de pacatoase.Insa continua sa mergi inainte fara a lua aminte.Acum inaintea ta drumul se imparte, iar tu trebuie sa alegi pe care vrei merge mai departe.Atentie la drumul pe care il alegi,caci amandoua par la fel,dar totusi nu seamana deloc.Unul este amar, dar sigur,celalalt dulce, dar nesigur,plin de bune sentimente ce devin apoi regrete,cu rauri line,dar de otrava sunt pline,plin de drumuri laturalnice ce nu sunt nici ele pasnice,un drum ce parca ar avea un singur sfarsit,acela de a ajunge nefericit.Celalalt drum este sigur si amar,e un drum drept,fara drumuri laterale,care sa iti fie fatale,un drum ce la capat are un sfarsit numit fericire.Un capat unde tot ce e amar si toate nefericirile dispar,un capat unde totul e minunat si plansul s-a terminat.Odata ajunsa observi in jur ca deodata nu mai este singura,apar persoane ce pe buze au zambete si cu sufletele impacate.Acum din amar dai in fericire,o fericire absoluta,o fericire pierduta ce la final iti este totul,si vezi ca viata chiar daca a fost amara acum incepe sa ti se para ca ti-ai gasit locul,pe drumul ce il afli cu uimire ca se numeste chiar fericire.Asa ca nu te lasa in viata,mergi mai departe,nu privi in urma ta,iar necazurile lasa-le in spate.Acum priveste in fata,pentru ca nimic nu o sa mai fie ca inainte.

marți, 8 aprilie 2008

Maine vine iar..



Astazi, dupa o lunga perioada de timp, m-am trezit zambind. Am deschis ochii si camera imi e invadata de lumina zilei si de parfumul imbatator al florilor din gradina. Deschid fereastra si respir adanc aerul proaspat al diminetii. Ma invioreaza stropii reci de ploaie, ma saruta adierea usoara a vantului, imi mangaie pielea razele soarelui. E minunat sa incepi ziua plina de optimism si putere de a merge mai departe si de a depasi toate problemele ce par a nu avea rezolvare. Dar pentru o zi, doar o zi, voi uita de ele, de tine, de mine, de noi, de tot. Vreau sa fiu libera, sa alerg, sa tip, sa rad, sa plang, sa uit, sa fiu eu fara ca cineva sa-mi interzica sau sa ma intrebe "de ce?".
Voi deschide cutia cu amintiri. Ah sunt atat de multe clipe minunate, povesti nemuritoare, momente triste, emotionante. O parte din mine e acolo si asa va ramane mereu...
Stii, ma gandesc cat de scurta e viata si cate clipe irosesc analizand daca ceea ce fac e bine sau rau. Am pierdut atat de mult timp, dar promit sa-l recuperez, promit sa-mi schimb ritmul vietii, promit sa nu imi mai pierd zilele suferind sau iubind pe cine nu trebuie si asteptand sa se implineasca acele multe vise imposibile.
Uneori ma simt singura si nu e nimeni langa mine sa ii impartasesc gandurile si temerile mele. Uneori, cand cred ca am gasit fericirea , ea pleaca lasandu-ma cu prea multe intrebari fara raspuns. Uneori cred ca viata e prea darnica cu unii si prea nedreapta cu altii.
As avea atat de multe lucruri sa iti spun, am atatea ganduri ce nu-mi dau pace, am atatea sa iti marturisesc si totusi aveam atat de putin timp.
Se lasa racoare si in curand va apune si soarele. Voi numara stelele ca in fiecare seara si te voi simti aproape de mine pentru ca stiu ca si tu privesti cerul gandindu-te la mine.
Noapte buna!

Idila de Mai


E inca primavara. E inca Mai. E inca seara. Si ploua! Ploua cu picaturi mari si reci; cerul canta si se lumineaza. Picaturile de apa alearga grabite pe trupurile lor -al ei si al lui, al lui si al ei-. In mijlocul spectacolului sunt Ei, indragostitii lunii Mai. Se prives, isi dau mainile, se saruta si lumea e parca a Lor. El o atinge si simte vibratia iubirii Ei. Ar vrea sa-i vorbeasca, dar frumusetea Ei i-a inclestat vorbele; ar vrea sa-i daruiasca , dar nu mai are timp; ar vrea s-o picteze, s-o sculpteze; ar vrea sa ii inrameze chipul in inima lui. Ea ii patrunde in profunzimea ochilor si ii citeste respectul, admiratia si rusinea. Stie ca va pleca curand, dar il asculta si fiecare cuvant al Lui cladeste noi sentimente. Cerul a tacut, iar picaturile de apa au obosit sa mai alerge. Agitatia cotidiana i-a trezit din visare, iar El, cu capul plecat, se indreapta incet spre un alt drum. Ea il priveste cum pleaca si inca ii simte parfumul si prezenta. Poate se vor mai intalni intr-o alta seara de Mai dintr-o alta primavara...

Ganduri


Cum ai putea sa razi cand el te face sa plangi? Cum ai putea sa iubesti cand el te face sa-l urasti? Cum ai putea sa uiti cand el iti reaminteste? Cum ai putea fi fericita cand el presara cearta si lacrimi?

In fiecare adevar exista o minciuna. Se uita la tine, iti admira frumusetea, iti spune vorbe dulci, te alinta, dar stii bine ca ar vrea sa fii Ea. Te priveste si parca o vede pe Ea, i se deruleaza clipele frumoase petrecute impreuna, ar vrea sa o stranga in brate, sa o sarute, sa o simta, dar e prea tarziu. Ea a ramas prezenta doar in inima lui. Inchide ochii, ofteaza si iti spune ca i-a fost dor. Stii bine ca minte, dar il saruti si te minti si tu ca poate maine te va iubi pe tine.

Daca maine as pleca, te-as lasa, te-as uita crezi ca ti-ar pasa? Crezi ca mi-ai simti lipsa? Poate ai regreta doar discutii, cuvinte, sfaturi, dar eu? Cu mine cum ramane?.....Pastreaza-ma in cutia cu amintiri si iti promit azi, aici ca de acolo de unde voi fi imi vei auzi gandurile. Vantul va fi mesagerul meu. Asculta-l. Restul e tacere.