E inca primavara. E inca Mai. E inca seara. Si ploua! Ploua cu picaturi mari si reci; cerul canta si se lumineaza. Picaturile de apa alearga grabite pe trupurile lor -al ei si al lui, al lui si al ei-. In mijlocul spectacolului sunt Ei, indragostitii lunii Mai. Se prives, isi dau mainile, se saruta si lumea e parca a Lor. El o atinge si simte vibratia iubirii Ei. Ar vrea sa-i vorbeasca, dar frumusetea Ei i-a inclestat vorbele; ar vrea sa-i daruiasca , dar nu mai are timp; ar vrea s-o picteze, s-o sculpteze; ar vrea sa ii inrameze chipul in inima lui. Ea ii patrunde in profunzimea ochilor si ii citeste respectul, admiratia si rusinea. Stie ca va pleca curand, dar il asculta si fiecare cuvant al Lui cladeste noi sentimente. Cerul a tacut, iar picaturile de apa au obosit sa mai alerge. Agitatia cotidiana i-a trezit din visare, iar El, cu capul plecat, se indreapta incet spre un alt drum. Ea il priveste cum pleaca si inca ii simte parfumul si prezenta. Poate se vor mai intalni intr-o alta seara de Mai dintr-o alta primavara...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu