Maine vine iar..

Astazi, dupa o lunga perioada de timp, m-am trezit zambind. Am deschis ochii si camera imi e invadata de lumina zilei si de parfumul imbatator al florilor din gradina. Deschid fereastra si respir adanc aerul proaspat al diminetii. Ma invioreaza stropii reci de ploaie, ma saruta adierea usoara a vantului, imi mangaie pielea razele soarelui. E minunat sa incepi ziua plina de optimism si putere de a merge mai departe si de a depasi toate problemele ce par a nu avea rezolvare. Dar pentru o zi, doar o zi, voi uita de ele, de tine, de mine, de noi, de tot. Vreau sa fiu libera, sa alerg, sa tip, sa rad, sa plang, sa uit, sa fiu eu fara ca cineva sa-mi interzica sau sa ma intrebe "de ce?".
Voi deschide cutia cu amintiri. Ah sunt atat de multe clipe minunate, povesti nemuritoare, momente triste, emotionante. O parte din mine e acolo si asa va ramane mereu...
Stii, ma gandesc cat de scurta e viata si cate clipe irosesc analizand daca ceea ce fac e bine sau rau. Am pierdut atat de mult timp, dar promit sa-l recuperez, promit sa-mi schimb ritmul vietii, promit sa nu imi mai pierd zilele suferind sau iubind pe cine nu trebuie si asteptand sa se implineasca acele multe vise imposibile.
Uneori ma simt singura si nu e nimeni langa mine sa ii impartasesc gandurile si temerile mele. Uneori, cand cred ca am gasit fericirea , ea pleaca lasandu-ma cu prea multe intrebari fara raspuns. Uneori cred ca viata e prea darnica cu unii si prea nedreapta cu altii.
As avea atat de multe lucruri sa iti spun, am atatea ganduri ce nu-mi dau pace, am atatea sa iti marturisesc si totusi aveam atat de putin timp.
Se lasa racoare si in curand va apune si soarele. Voi numara stelele ca in fiecare seara si te voi simti aproape de mine pentru ca stiu ca si tu privesti cerul gandindu-te la mine.
Noapte buna!