tag:blogger.com,1999:blog-14515779154678182172024-03-13T02:21:58.234+02:00Povestea NimănuiSecretarahttp://www.blogger.com/profile/09119983879693437671noreply@blogger.comBlogger140125tag:blogger.com,1999:blog-1451577915467818217.post-11926678032403556152011-12-26T14:48:00.002+02:002011-12-26T15:37:22.161+02:00FalsAnii care trec din ce in ce mai repede nu fac decat sa demonstreze cat de putin ne cunoastem. Increderea in ceilalti si sinceritatea contureaza falsa impresie de confort psihic si putere. Tocmai de aceea atunci cand reusesti sa iti deschizi sufletul catre cineva constati cu stupoare ca nu mai ai intimitatea, ca nu mai ai secrete, nu mai poti fi tu. Incep sa apara, de unde nu te astepti, sfaturi, compasiune, mila si supozitii si incepi sa te intrebi daca ai gresit cumva povestea sau daca ai incurcat personajele. Nu poti nici sa pleci, nici sa te ascunzi si nici sa negi, dar poti tine capul sus cu demnitate. <br />E ciudat atunci cand mergi pe strada si te intalnesti cu oameni noi, cu fete necunoscute si te simti gol la o simpla intersectare a privirilor. Poate e doar o impresie, dar atunci cand tot ce era al tau e al tuturor ramai cu traume. Dar asta o stii doar tu si incerci sa-ti aduni puterile ca sa fii tare, ca sa stergi zambete pline de ironie, ca sa reusesti. <br />Fiecare dezamagire ar trebui sa intareasca, iar pe viitor cu siguranta sufletul nu se va mai spovedi atat de usor persoanelor in care vezi linistea.<br />Concluzia mea: in afara de tine, nimeni nu-ti vrea binele.Secretarahttp://www.blogger.com/profile/09119983879693437671noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-1451577915467818217.post-63054040353707985522011-07-16T19:21:00.001+03:002011-07-16T19:23:11.660+03:00Descântec de ploaie<span style="font-weight:bold;">Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile,<br />Înnebunitele ploi şi ploile calme,<br />Ploile feciorelnice şi ploile – dezlănţuite femei,<br />Ploile proaspete şi plictisitoarele ploi fără sfârşit,<br />Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile,<br />Îmi place să mă tăvălesc prin iarba lor albă, înaltă,<br />Îmi place să le rup firele şi să mă plimb cu ele în dinţi,<br />Să amuţească, privindu-mă astfel, bărbaţii.<br />Ştiu că-i urât să spui “Sunt cea mai frumoasă femeie”,<br />E urât şi poate nici nu e adevărat,<br />Dar lasă-mă atunci când plouă,<br />Numai atunci când plouă,<br />Să rostesc magica formulă “Sunt cea mai frumoasă femeie”.<br />Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că plouă<br />Şi-mi stă bine cu franjurii ploii în păr,<br />Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că-i vânt<br />Şi rochia se zbate disperată să-mi ascundă genunchii,<br />Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că tu<br />Eşti departe plecat şi eu te aştept,<br />Şi tu ştii că te-aştept,<br />Sunt cea mai frumoasă femeie şi ştiu să aştept,<br />Şi totuşi aştept.<br />E-n aer miros de dragoste viu,<br />Şi toţi trecătorii adulmecă ploaia să-i simtă mirosul,<br />Pe-o asemenea ploaie poţi să te îndrăgosteşti fulgerător,<br />Toţi trecătorii sunt îndrăgostiţi,<br />Şi eu te aştept.<br />Doar tu ştii –<br />Iubesc ploile,<br />Iubesc cu patimă ploile,<br />Înnebunitele ploi şi ploile calme,<br />Ploile feciorelnice şi ploile – dezlănţuite femei...<br /></span><br /><br /><span style="font-style:italic;">Descantec de ploaie- Ana Blandiana</span>Secretarahttp://www.blogger.com/profile/09119983879693437671noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1451577915467818217.post-19330376393659232792011-04-13T18:00:00.000+03:002011-04-13T18:57:35.147+03:00Alearga si o sa te gasesti<span style="font-weight:bold;">Inainte zorii zilei o prindeau in bratele tale, acumm seara o gaseste singura, trista. In fiecare zi aceeasi rutina: ajunge acasa, se dezbraca in timp ce asculta stirile, se baga sub dus uitand uneori ca trebuie sa mai si iasa, apoi isi face un ceai si priveste pana tarziu dincolo de randurile unei carti. <br />Ma uit la ea si nu o mai recunosc. Ea care mereu radea, ea care tot timpul avea ochii sclipind de fericire e acum goala pe dinauntru. Cand nu mai ai puterea sa reconstruiesti ceea ce s-a destramat te simti al nimanui. Timp de cativa ani iti iei ca reper o persoana si incerci sa iti ghidezi mai toate activitatile in functie de ea, dar atunci cand realizezi ca nu mai e iti pierzi destul de repede orientarea si ti se surpa viitorul. Dar sa revenim asupra ei. Pentru ce s-a inchis in casa si pentru ce refuza orice contact cu realitatea? Refuza mai toate invitatiile care i se fac, isi restrange orizontul asteptarilor si totul se invarte in jurul intrebarii: cu ce am gresit? Prinvind-o din afara observ ca uneori face lucruri care i-ar putea atrage lui atentia sau lucruri care sa o tina cat mai mult in preajma lui. Cu riscul de a deveni penibila sau de a se pierde pe ea, se transforma intr-o persoana care nu are nicio legatura cu ea. MI-e frica de momentul in care se va trezi si isi va da seama cat de mult timp a pierdut facand lucruri inutile.<br />Intelege draga mea prietena ca plecarea lui din viata ta trebuie sa insemne un imbold spre ati depasi conditia. Nu o sa-l gasesti in toate melodiile triste difuzate la radio si nici in locurile iubite de voi candva. Nu o sa zambesti daca pastrezi mesaje de la el in telefon si nici daca inca mai tii pe raft poza cu voi doi. <br />Esti tanara, esti frumoasa, esti plina de viata si emani bunatate. Ar trebui sa iti valorifici toate aceste calitati alaturi de altii ce vor sa vina in viata ta. <br />Uite afara a inceput sa ploua. Daca as fi in locul tau mi-as lua umbrela si m-as plimba. Ai sa simti libertatea. Ai sa te simti copil din nou. Indiferent de ce s-ar intampla tu ramai la fel.</span>Secretarahttp://www.blogger.com/profile/09119983879693437671noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-1451577915467818217.post-15929978937411333002011-04-11T13:06:00.002+03:002011-04-11T13:45:24.977+03:00Concept gresit<span style="font-weight:bold;">Am intalnit recent conceptul de "relatie din plictiseala" si ma tot straduiesc sa-l inteleg si nu reusesc. Mi s-a explicat ca sunt relatii lipsite de importanta din care nu poate iesi altceva decat amuzament. Relatii lipsite de contur si culoare, un amestec perfect de nepotriviri care la contactul cu cei din jur devin vizibil deranjante. Persoane care merg pe drumuri paralele isi dau totusi mana pana ce vor intalni din nou persoane care merg in aceeasi directie. Pentru ce toata aceasta pierdere de timp? <br />Imi pare nespus de rau ca nu va puteti privi prin ochii mei sa observati cat de diferiti (sau mai bine zis penibili) sunteti. Nu aveti lucruri in comun, e prea putina comunicare intre voi doi si acceptati lucruri pe care in alte circumstante le-ati fi refuzat sigur. Ce va uneste? Disponibilitatea? Prea mult timp liber? Plictiseala? Diversitatea? Sau anumite nevoi? Intreb.<br />Pentru ce ai renunta fara remuscari la o relatie cu ceva vechime in spate pentru o ocazie oferita pe tava? Ai sa spui pentru uitare, iar eu am sa-ti spun ca vei avea destul timp sa regreti miscarile gresite. Intalnesc tot mai des mediocrii care se lasa ademeniti de vorbe dulci, promisiuni stupide sau confort psihic temporal. O sa ajungeti la un moment dat sa duceti aceste relatii sa ocupe un loc important pentru voi, dar uitati ca nu va potriviti deloc. Sa nu va mai mire faptul ca v-ati despartit cand considerati ca va era mai bine.<br />Lasati prostiile si iubiti pe cine trebuie. Nu mai incercati sa uitati fragmente de trecut cu ajutorul unor persoane. Lipsa sinceritatii de la inceputul unei relatii nu va duce la nimic bun.<br /></span>Secretarahttp://www.blogger.com/profile/09119983879693437671noreply@blogger.com5tag:blogger.com,1999:blog-1451577915467818217.post-84097620083693004582011-03-26T22:38:00.009+02:002011-06-29T23:50:47.778+03:00Lumea scorpiilor<span style="font-weight:bold;">Noi, femeile, suntem toate niste scorpii cu chip angelic. Clipim des cu acel aer nevinovat care pe voi, barbatii, va impresioneaza, iar pe noi ne ajuta sa obtinem ceea ce ne dorim. Simulam mai tot timpul dureri diverse si infinite pentru a va capta atentia si pentru a vedea cat de afectati sunteti de ceea ce patim. Avem tot felum de pofte la tot felul de ore pe care voi incercati pe cat posibil sa ni le satisfaceti. Uneori ne contrazicem in discutii pentru simpla satisfactie de a nu va da dreptate. Petrecem ore intregi in baie, fapt care va face sa va creati tot felul de scenarii in legatura cu ce am putea face. Avem o rabdare nemarginita cand vine vorba de cumparaturi, dar nu putem spune acelasi lucru si despre voi. Mirosind cat mai dulce, cu parul lucind in lumina si cu unghiile frumos colorate ne iese intotdeauna minciuna: "nu stiu sa gatesc". De ce facem asta? Pentru ca ne face o reala placere sa va privim cum truditi pentru noi si pentru a va arata ca si voi puteti. Curatenia facuta de noi va aduce o serie de atentionari care va fac sa va luati campii: stinge becul, trage apa, spala chiuveta, du gunoiul, aseaza patul, spala farfuria, strange hainele,pune capacul la pasta de dinti, etc. <br />Ne incadram intr-o aparenta sesibilitate pentru a ne proteja de eventualele suparari pricinuite de voi. In fond suntem mult mai puternice si cu o obiectibitate inteleasa doar de noi reusim sa luam decizii bune. Va santajam emotional pe cat de mult putem pentru ca suntem constiente de aceasta arma. Suntem cu mult deasupra prostiilor facute de voi si intotdeauna iesim cu eleganta din situatiile neplacute. Nu tipam si nu urlam, ci din cateva cuvinte stim sigur ca v-am inchis gura. Suferim uneori dupa cine nu merita, uitand insa ca mai sunt si altii care asteapta sa ne ofere sperante. Avem o aversiune innascuta pentru toate fostele voastre "iubite" si tocmai de aceea nu vorbiti despre ele in prezenta noastra. Va suspectam toate amicele si va agresam cu intrebari. Ne suparam din vina noastra si asteptam ca tot voi sa ne impacati. Tinem o evidenta stricta a datelor pe care voi de regula le uitati si de aici iata cearta. Noi vrem sa vizionam un film, voi un meci si uite asa iar alta cearta. <br />Priviti-ne in ochi si dincolo de frumusete, rautate sau bunatate o sa descoperiti un univers pe care ati fi tentati toti sa-l cercetati, dar pacat ca sunt asa putini cei care il inteleg.<br />Chiar daca sunt doua lumi atat de diferite (lumea porcina si lumea scorpiilor), impreuna fac lucruri minunate. </span>Secretarahttp://www.blogger.com/profile/09119983879693437671noreply@blogger.com8tag:blogger.com,1999:blog-1451577915467818217.post-3049702771144950502011-03-19T23:38:00.002+02:002011-03-20T00:38:03.682+02:00Ai putea daca ai vrea<span style="font-weight:bold;">Poate ca daca ar ploua afara te-ai gandi macar putin la mine pentru ca, daca iti aduci aminte, ti-am spus candva ca-mi place sa ma plimb prin ploaie. Parca te si vad cum din zilnica ta sobrietate te indrepti usor spre zambetul ala visator care iti tradeaza melancolia. Incerci sa iti creezi imagini perfecte in care noi doi am forma cel mai fericit cuplu, dar cazi. Nu faci nimic.<br />Desigur ca nu ai uitat ziua in care, cu o precizie de inginer mi-ai analizat fiecare linie a mainilor, fiecare unghie, incheieturile si venele. Ti-am luat fata in palme si ti-am zambit, dar m-am oprit pentru ca mi-am dat seama ca starnesc in tine dorinte. Am dansat atat de apropiati, atat de frumos, incat amandoi ne-am fi dorit poate sa nu se fi terminat inca melodia. Ti-am lasat fire de par pe tricou si mirosi numai a parfumul meu. Probabil ca oricare altul in locul tau m-ar fi sarutat, dar tu ai incercat pe cat ai putut sa iti inhibi aceasta dorinta. Apreciez.<br />Stiu ca vrei sa ma vezi, stiu ca vrei sa ma auzi, dar am si eu principiile mele. Ma stii doar. <br />Esti printre putinele persoane care pot fi in stare sa-mi readuca bucuria inapoi.</span>Secretarahttp://www.blogger.com/profile/09119983879693437671noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-1451577915467818217.post-15989380793646022922011-02-09T11:21:00.003+02:002011-02-18T22:49:43.016+02:00Neincredere<span style="font-weight:bold;">Intotdeauna am considerat ca cel mai mare dusman intr-o relatie este neincrederea in celalalt. Acest lucru distructiv si daunator linistii dintre doua persoane aduce o serie de fapte involuntare care duc la distantare.<br />Mi s-a intamplat sa-mi pierd increderea in persoana iubita de nenumarate ori si nu mi-a fost bine. Incepi sa iti pui nenumarate semne de intrebare daca au mai existat si alte tradari sau minciuni de care tu din pacate nu ai aflat. Suspiciunea este la ordinea zilei, iar intimitatea celuilalt incepe sa nu mai existe. Scuzele obisnuite pentru o mica intarziere sau pentru indisponibilitate sunt doar inceputul unui vast scenariu in care partenerul este protagonistul. O intalnire cu amicii lui te fac sa crezi ca e o buna ocazie sa fie si o "ea" acolo, dar te consolezi repede dand muzica tare si nu iti mai bruiezi gandurile cu prostii.<br />Neincrederea duce la risipirea sentimentelor care pana mai ieri erau incontestabile. Ce sa te faci cu samanta asta care te roade si nu te lasa sa gandesti obiectiv? E vorba aici de vina cuiva sau doar de paranoia altcuiva? Probabil ambele. <br />Fa cumva si ajuta-ma sa am din nou incredere in tine! Simt ca ne indepartam. Ne-am pierdut?</span>Secretarahttp://www.blogger.com/profile/09119983879693437671noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1451577915467818217.post-84547006252984728262011-02-01T22:55:00.003+02:002011-02-02T13:47:45.162+02:00Lumea porcina.<span style="font-weight:bold;">Voi barbatii sunteti toti niste porci frumos mirositori. Grohaiti cuvinte mincinoase, va sustineti pleoapele cu scobitori ca sa ramaneti cu privirile atintite fix pe noi (intotdeauna de la gat in jos) pana la urmatoarea fusta. Aveti un rat proeminent gratie lungului sir de minciuni acumulate ( iubito, in seara asta raman peste program - sex cu secretara; pisi, maine nu pot sa merg cu tine la ai tai..am sedinta- bere cu baietii; etc.). Sunteti niste fraieri cand raniti femeia iubita pentru capricii scurte si pasagere. Numiti asta detensionare sau diversitate? Eu i-as spune imaturitate. Aveti memoria unei furnici: mereu uitati datele de nastere, mai mereu veniti cu zambete largi, desi cu o zi inainte a fost furtuna in imparatie, niciodata nu stiti de cat timp sunteti impreuna si pe cat v-ati cunoscut (nesemnificativ). Sunteti niste porci pentru ca faceti mizerie, dezordine si debandada, dar oare cine strange tot timpul dupa voi? Femeia (lucruri cotidiene neapreciate). Sunteti niste falsi atunci cand luati initiativa unei cine romantice. E doar un bun prilej de ai arata iubitei ca asta va trebui sa faca ea in continuare. Va inselati daca credeti ca va puteti cumpara iertarea cu flori si cadouri. Nu toate femeile sunt de vanzare. Unele dintre noi chiar avem caracter. Sunteti inutili atunci cand dupa o zi superba petrecuta alaturi de voi, ne jigniti prin simple gesturi, priviri, cuvinte. Sunteti niste porci atunci cand va imbatati si veniti mirosind a bautura langa noi. Nu va suferim! Sunteti niste imaturi: vreti/ aveti bebelusi, dar prin cap va zboara numai fluturasi. Atentie! Va deschidem usa spre curte, dar aveti grija sa nu rupeti gardul pentru ca s-ar putea sa va lasam inutili. </span>Secretarahttp://www.blogger.com/profile/09119983879693437671noreply@blogger.com8tag:blogger.com,1999:blog-1451577915467818217.post-76340311044841185282010-12-29T00:19:00.002+02:002010-12-29T01:23:56.918+02:00Reintalnire.<span style="font-weight:bold;">Uitandu-ma la tine realizez ca a trecut timpul. Parca acum zambesti mai prudent, iar privirea iti e mult prea rece ca sa mai poata emana dragoste. Vorbele iti sunt taioase si calculate. Nu vrei sa pari nici prea distant, nici prea apropiat de fiinta din fata ta. Parul ti-e incaruntit, iar pielea a inceput sa-si piarda fermitatea de alta data. Tu care inainte radeai zgomotos si inveseleai pe oricine, acum esti tacut si ingandurat.Imi aduc aminte ca ultima data cand te-am vazut mi-ai cedat scaunul tau, dar acum pari sa nu observi ca stau in picioare in fata ta. Privesti departe peste dealurile astea ninse pe unde cu ani in urma ne plimbam noi tinandu-ne de mana. Ai realizat cine sunt abia cand mi-ai simtit parfumul. Te observ cum ai tresarit si cum amintirile de demult te chinuie inca. Poate am gresit ca am venit sa te vad.<br />Dupa infatisarea casei tale imi dau seama ca nu esti nici bunic si nici tata. Au trecut anii peste tine ca si peste mine: fara rost. Pisica asta care-mi gadila piciorul cred ca e singura care te mai viziteaza inca, avere iti sunt cartile, iar sufletul tot ti-e in putinele fotografii pe care inca le pastrezi.Te privesc si ma simt vinovata. M-a curpins un val de emotie, dar incerc sa ma stapanesc. Nu vreau sa ma vezi tu.<br />Ai tot dreptul sa ma urasti. Te inteleg daca nu vrei sa-mi vorbesti. Atat te-as ruga: sa nu ma intrebi "de ce?". M-a urmarit toata viata intrebarea asta.<br />Dar uite pe deget port inca promisiuni!</span>Secretarahttp://www.blogger.com/profile/09119983879693437671noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1451577915467818217.post-14721505146571764232010-10-23T17:51:00.004+03:002010-10-23T18:28:26.627+03:00Fara zahar<span style="font-weight:bold;">Am inceput de ceva vreme sa scriu intr-un caiet (unii i-ar spune "jurnal") tot ce-mi produce fericiri. Singuratatea care ma inconjoara la tot pasul ma determina sa venerez putinele momente in care ma simt vie. Rad uneori cu pofta, dar ma intristez repede cand imi aduc aminte cu cate sacrificii imi uit apasarile, uneori ma simt linistita stiind ca undeva, cineva inca mai are increderea pe care altii si-au pierdut-o, iar alteori cand am parte de prea multa iubire sau rasfat simt ca plutesc si ma ciupesc mereu ca sa vad daca nu cumva visez. Si atunci ma intreb: chiar e nevoie de atatea impedimente ca sa pot pretui binele(care o fii el)? Si ma mai intreb: de ce ti se mai ivesc iubiri daca nu te poti bucura de ele cum ar trebui? Care-i solutia deci? Renuntare sau fericire partiala?<br />Revenind la caietul meu. Pastrez in el: amintirea ultimei dati cand te-am vazut ( a fost demult), plimbari,planuri, promisiuni, imbratisari si nu in ultimul rand.... Caietul asta sunt sigura ca imi va aminti mereu cate ceva din putinele mele fericiri.<br /><br /><br />Ps. Astazi soarele mi-a gadilat pielea.</span>Secretarahttp://www.blogger.com/profile/09119983879693437671noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-1451577915467818217.post-66993155967295183982010-08-23T22:19:00.004+03:002022-04-19T23:03:03.581+03:00In noi cresc fluturi<b><span style="font-weight:bold;"
>Dimineata m-a gasit goala in camasa ta albastra, dar dimineata te-a gasit
imbracat in saruturile mele. In casa e un miros dulce-amarui: miroase a iubire
si a cafea. Tu ai facut-o? Mie nu-mi place cafeaua, dar tu o adori. O savurezi
atent in timp ce imi analizezi miscarile: ies uda de la dus, imi scapa
prosopul, imi aleg cu grija hainele si razi mereu ca nu ma pot decide ce
bijuterii sa port. Uite, astazi am sa port inelul asta de la tine. Era
aprilie..mai stii? M-ai intrebat sfios daca accept sa fiu sufletul tau pereche
si m-ai lasat fara cuvinte. Din ziua aia am stiut ca am sa iti fiu alaturi
mereu. Eu plec acum, tu ramai sa-mi simti lipsa. Seara ajung tarziu in noapte
si stiu ca te gasesc dormind. Ma pun in pat langa tine si devenim soapte. Am
in vene dor si respir dorinta. Ma simti? Hai iubeste-ma, atinge-ma, saruta-ma.
Daca am locui impreuna, asa mi-as dori sa fie. Mai lasa-ma sa visez putin la
viitoarea noastra fericire!</span</b>
>
Secretarahttp://www.blogger.com/profile/09119983879693437671noreply@blogger.com6tag:blogger.com,1999:blog-1451577915467818217.post-5542793393164927512010-08-03T21:50:00.003+03:002010-08-03T22:41:38.817+03:00Borcanul cu miere<span style="font-weight:bold;">M-am trezit intr-o dimineata langa un zambet. S-a facut curent in camera, iar el a inceput sa vorbeasca incet si cald. Mi-a spus ca lui nu ii place sa vada in jur ochi tristi si suflete apasate, dar se bucura ca macar acum ma poate ajuta. Mi-a dat un borcan cu fericire de care sa am grija pana ce am sa gasesc omul care va fi capabil sa ma faca sa tremur de emotie.<br />Cu toate ca mi s-a parut ciudat am avut totusi grija de acel borcan cu speranta ca intr-o zi voi gasi ce caut de multa vreme. Si puteam sa continui asa ani buni, dar ai aparut tu si mi-ai colorat viata...aparent. Am stiut ca pentru tine am bagat degetele in miere, dar numai ca odata cu trecerea timpului, gustul tau dulce a devenit amar. Am stiut de cand te-am vazut ca vreau sa imbatranim impreuna, dar acum nu-mi doresc decat sa nu te fi cunoscut. Imi placea sa te strang in brate pentru ca aveam mereu impresia ca de maine vei pleca de langa mine. Adoram sa te sarut pentru ca asa credeam eu ca iti pot demonstra ca sunt plina de iubire. Imi placeau rarele tale surprize, modul tau de a ma impaca, tacerea ta, ochii tai, gura ta, mainile tale. Iubeam toate astea pentru ca stiam ca nu esti doar un vis, dar m-am inselat. Esti doar un vis urat din care incep sa ma trezesc! Falsele intentii si lipsa sentimentelor sunt deranjant de evidente. Asa ca te las cu bine dragul meu!<br />Spiridus rau! De ce m-ai mintit?</span>Secretarahttp://www.blogger.com/profile/09119983879693437671noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-1451577915467818217.post-46111189325036407012010-06-18T14:57:00.002+03:002010-06-18T15:06:50.574+03:00Scantei<span style="font-weight:bold;">Niciodata, parca nu dorise mai mult o femeie. Iar ea, inaltata in bratele lui, ii zari scanteierea ochilor dilatati. Ii strangea cu furie trupul la pieptul lui. Si ea isi spunea: "Da! Am sa-i cedez! Da! Am sa-i cedez!"<br /></span>Secretarahttp://www.blogger.com/profile/09119983879693437671noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1451577915467818217.post-13656941904071740992010-06-10T00:05:00.003+03:002010-06-10T17:53:55.068+03:00Portret<span style="font-weight:bold;">In seninatatea lucrurilor marunte am gasit intotdeauna un loc destul de important atribuit placerii de a devora. Captat de telul de ati atinge scopurile marete care crezi ca iti vor oferi un viitor sigur, ai uitat ca te joci cu suflete. Dar te iert. Te iertam toti pentru ca stim ca cinismul tau e doar o masca a neputintei tale de adaptare. E nefiresc sa stai legat de atatea goluri pe care le refuzi a fi parte din tine. Incapacitatea de a ati parasi visurile neimplinite a devenit un handicap care trebuie tinut departe de mascarada asta zilnica. Te incurci in vorbe si sentimente, dar totusi concluzia e una clara: cu putin efort si mai mult noroc totul are o finalitate.<br />Fiind inconjurat de prea mult bine iti doresti sa te adapostesti sub aripa raului, dar te doboara repede si cazi. Atunci speri sa zambesti din nou, sa te simti viu, ai nevoie sa te simti vibrand de dorinta si esti gata oricand sa accepti iubirea in viata ta. Sau nu?<br />Nu-ti trebuie cineva pentru ca te ai pe tine, nu ai nevoie de zambete pentru ca nu ai nici macar linistea necesara ca sa te bucuri de ele, nu ai nevoie de iubire pentru ca inca nu ti-ai impacat sufletul. <br />Daca as putea sa te ajut as fi atat de fericita, dar intentiile mele sunt tardive si in zadar.</span>Secretarahttp://www.blogger.com/profile/09119983879693437671noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1451577915467818217.post-2033318067812978622010-06-08T11:07:00.002+03:002022-04-19T23:07:40.216+03:00Linistea este inceputul fericirii.
<span style="font-weight:bold;">Lumea gonește nebună spre zări necunoscute, iar eu rămân singura. Luați-mă de mână și înconjurați-mă de căldură. O să-mi amorțească sufletul și o să mă prefac fericită.</span>Secretarahttp://www.blogger.com/profile/09119983879693437671noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1451577915467818217.post-68204162442541717422010-05-28T22:52:00.003+03:002010-05-28T23:35:52.662+03:00Greva in suflet.<span style="font-weight:bold;">Vine o zi cand trebuie sa recunosti ca ai gresit si asta inseamna ca cineva va incerca sa-si ascunda durerile si supararile intr-o privire inselatoare. Si acea privire e a mea. Imi stalucesc ochii de iubire, zici tu, dar mie imi sclipesc doar urmele unor lacrimi. Imi simt sufletul apasat de prea multe sentimente, crezi tu, dar e doar o parte din furiile mele necunoscute tie. Agitatia mea e semnul lipsei tale, vrei tu sa crezi, dar e defapt dorul de a auzi o voce care rasuceste mereu cutitul in rana.<br />Mi se invarte capul cu prea multe intrebari carora am refuzat sa le caut raspunsuri pentru ca mi-e frica de ce as putea gasi in obiectivitatea mea. Stiu ca as putea afla linistea in orice moment, dar e prea greu sa ma ridic si sa prind aripi spre zambete.<br />Mi-ar placea sa te tin in brate si sa nu-mi mai dai drumul, mi-ar placea sa ma trezesc si sa te vad pe cealalta perna, mi-ar placea sa te pot privi si asta sa iti fie suficient ca sa stii cat te iubesc. Dar ce pacat ca visul meu tine de fiecare data atat de putin!<br />Atunci cand sunt rationala pot observa destul de simplu in ce mocirla sentimentala zac. Eu fac greseli fiind constienta de consecintele lor si totusi nu regret. O fi bine? O fi rau?<br />Mi-e dor de noi..oricare am fi noi.</span>Secretarahttp://www.blogger.com/profile/09119983879693437671noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-1451577915467818217.post-42615545991250562742010-05-01T19:49:00.002+03:002022-04-19T23:09:38.920+03:00Tu m-ai..eu inca te..
<span style="font-weight:bold;">Sunt atât de fericită, încât nici măcar nu îți poți da seama cât sunt de tristă.
Cât de credulă am putut fi! Am crezut că mă iubești, dar tu..</span>Secretarahttp://www.blogger.com/profile/09119983879693437671noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-1451577915467818217.post-73770074509322272792010-04-24T17:49:00.007+03:002022-04-19T23:10:20.637+03:00Atunci sa ploua!
<span style="font-weight:bold;">El: Asculta melodia si imagineaza-ti o ploaia si daca vrei te rog descrie-mi-o.
Ea: Sa zicem ca ploua incet, iar eu cu o cana de ceai in mana privesc pierduta pe geam in departare. Imi aduc aminte de el, incep sa-mi curga lacrimile pe obraji si intr-un moment de impulsivitate imi iau umbrela si plec. Nu stiu unde, dar plec. Incepe sa ploua si mai tare, renunt la umbrela..ma uda toata ..incep sa alerg si ma simt eliberata. Poveste.
El: Pot sa continui eu?
Ea: Te rog.
El: Dintr-o data obosesti si renunti. Te opresti plangand si esti trista, dar nu realizezi ca in timp ce plangi, ploaia se opreste. Te uiti in jur si vezi picaturi
si totusi nu intelegi de ce nu te uzi. Ridici capul si vezi o umbrela deasupra ta, iar langa tine, undeva in spatele tau, un tip dragut cu o infatisare trista. Iti zambeste pentru fapta ce a facut-o, dar intristat ca plangi. Incet incet ploaia incepe sa se linsteasca, iar, cu toate ca esti trista, zambetul ti-ar aparea pe fata la fel ca soarele intr-o ploaie de vara.
</span>Secretarahttp://www.blogger.com/profile/09119983879693437671noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-1451577915467818217.post-20324983695699341272010-04-02T14:20:00.001+03:002010-04-02T14:24:52.780+03:00Joaca de-a casatoria<span style="font-weight:bold;">"Se facea ca sunt barbat, tanar, dragut, cu umor si succes, valsand delicat sau zgomotos prin cearsafurile colegelor, prietenelor, vecinelor si cine s-o mai nimeri, cand brusc m-a lovit o pofta nebuna sa ma insor. M-am indragostit, mi-e draga, mi-e dor de ea in fiecare scurgere de timp cand nu mi-e alaturi, de aceea am decis ca trebuie sa ma casatoresc, pentru a fi langa ea mereu, pentru totdeauna. E ceva organic, un simtamant asemanator foamei de fericire. Sa ne trezim dimineata ochi in ochi, sa ma duc repede-repede sa ii pregatesc un mic dejun sanatos, sa o sarut cu drag, sa o las sa-si intretina frumusetea vreo ora buna la baie, timp in care eu sa ii cumpar flori din piata, apoi sa o duc la plimbare in parc, sa facem inconjurul parcului de cateva ori, sa oboseasca si sa ma duc dupa masina ca sa nu mearga atat de mult pe jos, sa ii las ca din senin doua bilete de avion catre o destinatie necunoascuta pe masuta de toaleta, sa mergem in visita la parintii ei, sa..Putin probabil. Nedocumentat, subiectiv, ironic, cred ca dorinta intrinseca a casatoriei este apanajul exclusiv al femeilor crescute in spiritul lui " Si au trait fericiti pana la adanci batraneti". Pentru exceptii sunt oricand dispusa sa primesc lectii."</span>Secretarahttp://www.blogger.com/profile/09119983879693437671noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1451577915467818217.post-66192138165221858092010-04-01T18:27:00.004+03:002010-04-01T18:44:16.753+03:00Conversatii<span style="font-weight:bold;">P:ce mai faci? ai zimbit azi?<br />S:Da am ras toata ziua, desi in interior am fost putin trista. <br />P:De ce ai fost trista, daca nu sunt prea indiscret? <br />S:Uneori ma sperie prea multa fericire si cand ma obisnuiesc in sfarsit, cineva ma intristeaza. <br />P:Crezi ca in viata se poate iubi de mai multe ori? <br />S:Da, dar nu cu aceeasi intensitate. Iubim diferit de fiecare data. <br />P:Spuneai ca in viata se iubeste diferit,dar te intreb: marea iubirea poate aparea a doua oara? <br />S:Imi plac intrebarile tale pentru ca imi dau de gandit.Nu am iubt de asa multe ori incat sa pot raspunde, dar cred totusi ca marea iubire apare doar o data si isi are locul ei. Mai iubesti si dupa aceea, dar o parte din sufletul tau va ramane acolo. <br />P:Sunt de acord. Sunt amintiri care nu te lasa sa iubesti a doua oara...locuri, gesturi, cuvinte... <br />S:Ai intalnit a doua mare iubire? <br />P:Eram in prima cind mi s-a parut ca o intilnesc pe a doua. Nu am indraznit sa incerc. Acum, am ramas fara nici una.<br />S:Ori nu au fost mari iubiri, ori nu ai stiut sa le pretuiesti. <br />P:Stii, nu e suficient ce simti tu. trebuie ca si celalalt sa simta cu aceeasi intensitate.</span>Secretarahttp://www.blogger.com/profile/09119983879693437671noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-1451577915467818217.post-39184189590844182872010-03-31T23:41:00.003+03:002022-04-19T23:13:31.049+03:00Somn usor.
<span style="font-weight:bold;">Chiar daca sunt oarba, chiar daca sunt surda, chiar daca suntem diferiti, eu totusi merg inainte spre adevarul dintre noi. Care va fi el vom afla impreuna.</span>Secretarahttp://www.blogger.com/profile/09119983879693437671noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1451577915467818217.post-75419318868863719312010-03-28T17:18:00.004+03:002010-03-28T17:56:23.050+03:00Imprudentele mele<span style="font-weight:bold;">Mi-ar fi greu sa fiu suparata astazi chiar daca am motive. Afara ploua inca de dimineata, iar asta imi da o stare de bine pentru ca demult nu mai m-am simtit atat de linistita. Am iesit sa ma plimb putin, dar singura (fara umbrela). M-a udat, dar nu prea mi-a pasat. Am simtit ca-mi plange sufletul, ca mi se curata trupul o data cu picaturile repezi de ploaie. M-am ghemuit pe marginea unei borduri si am inceput sa plang pentru ca pierd parti din mine fara ca macar sa ma fi luptat pentru ele. Renunt la tot ce m-ar putea face fericita pentru ca mi-au obosit ochii de atata tristete. Stiu ca gresesc si stiu ca am nevoie inca de dragoste, stiu ca iubesc si poate sunt iubita, dar daca nu reusesc sa ofer zambete, atunci la ce bun totul? <br />Vorbeste-mi in soapta in seara asta, priveste-ma in ochi, mangaie-mi pielea si ia-ma in brate. Curand vor fi doar amintiri.<br />Maine daca o sa adie vantul sa deschizi geamul. O sa simti ca ma gandesc la tine.</span><br /><br /><span style="font-style:italic;">*La multi ani! Chiar daca esti departe stiu ca ma auzi. Astazi ploua exact ca atunci cand ai plecat...</span>Secretarahttp://www.blogger.com/profile/09119983879693437671noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1451577915467818217.post-70324604236313397512010-03-14T12:55:00.002+02:002010-03-14T12:58:52.855+02:00Repara pana nu se rupe!<span style="font-weight:bold;">Se intampla deseori sa pierdem timp pretios cautand cele mai mici motive pentru o banala cearta. Si cum stai tu si analizezi iti aduci aminte de alte lucruri care te macina si uite asa se agraveaza treaba. Ajungi la reprosuri care pareau demult incheiate si rezolvate, constati ca vocea ta poate atinge cele mai inalte note, iar privirea ta adaposteste samanta de ura. Te mai recunosti? Iti faci numarul si pleci satisfacut ca ti-ai marcat bine teritoriul, iar dreptatea ta a triumfat si de data asta. Ce ai castigat? Cel mai ieftin si dureros trofeu: singuratatea. Bucura-te de ea acum!<br />Am observat ca e foarte usor sa critici si sa arunci vina asupra celuilalt, dar in tine te-ai mai uitat? Poate ca intr-adevar ea greseste, dar nu te-ai intrebat care poate fi cauza greselilor ei? O femeie are nevoie de atentie, are nevoie sa stie ca se poate baza mereu pe tine, are nevoie de liniste si incredere. Gelozia ta dusa la extreme o s-o scarbeasca treptat in timp ce tu crezi ca-i oferi dovezi de iubire. Suntem oameni si oricat de mult am iubi tot avem nevoie de libertate si intimitate. Poate ca e intr-adevar greu sa intelegi capriciile si dorintele unei femei, dar nu cred ca e imposibil sa incerci sa-i rapesti zambete doar pentru tine. Ofera-i o floare si ai sa vezi cat de fericita va fi. Poate nu te va ierta, dar in mod sigur o vei induiosa si ii vei aduce aminte de vremurile bune.<br />Fa-ti putina oridine in viata, restabileste-ti prioritatile, gandeste-te la viitor, pierde vremea cu folos macar si fa ceva constructiv, iar limbajul incearca sa-l faci mai putin colorat. Simte-te bine tu cu tine si fa ca in jurul tau sa se vada asta. Curand o sa poti recupera ce ai pierdut.</span><br /><br /><span style="font-style:italic;">*Dedicat unui om care care a scapat fericirea printre degete.</span>Secretarahttp://www.blogger.com/profile/09119983879693437671noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-1451577915467818217.post-88308758234643377182010-03-14T00:16:00.000+02:002010-03-14T00:17:19.270+02:00Dezamagiri<span style="font-weight:bold;">Degeaba stai atat de aproape de pielea mea pentru ca intre noi sunt oricum ape mult prea adanci ca sa le poti traversa. Pune-ti capul pe umarul meu ca sa iti mangai gandurile, da-mi mana ca sa imi vad poate viitorul, priveste-ma in ochi ca sa iti indulcesc intentiile. Fac asta in fiecare noapte cand te visez.<br />Ma simt linistita cand sunt langa tine chiar daca dureaza asa putin, ma simt fericita cand cred ca ma iubesti, dar sunt doar senzatii trecatoare care imi furnica trupul si imi alunga rationalitatea. Cand ma trezesc la realitate vad langa mine barbatul insensibil la toate supararile mele, barbatul care ar face orice ca sa nu ii fie bine langa persoana iubita, barbatul care in orgoliul masculin uita ca maine pot pleca..chiar si cu regret in suflet.<br />Imaginile perfecte carora adesea le ridicam statui sunt doar incrustari ale realitatii pe care refuzam sa o acceptam. Eu vad in tine un adevarat cavaler, un om care poate asculta si poate intelege, un om care isi intersecteaza principii cu ale mele, dar se pare ca vrei sa ma contrazici. Chiar daca trec anii, chiar daca trece timpul, asta nu inseamna ca respectul ar trebui sa se diminueze.<br />Imi va fi greu sa ma pot redefini, dar prefer sa iubesc din umbra si sa stiu pentru ce-mi simt sufletul gol, decat sa cred ca ar trebui sa fiu fericita si sa ma simt trista. Am obosit sa alerg dupa iluzii.<br />Toate supararile sunt vindecate de zambete. Maine poate fi mai rau.</span>Secretarahttp://www.blogger.com/profile/09119983879693437671noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1451577915467818217.post-12215622654855204622010-02-13T20:20:00.001+02:002022-04-19T23:16:04.895+03:00Happy Valentine's Day!
<span style="font-weight:bold;">J'ai besoin de te voir: quand je ne te vois plus, j'ai peur de toi; il ne faut pas que je te quitte des yeux. Je t'aime. Il faut que je pense que je t'aime.
</span>Secretarahttp://www.blogger.com/profile/09119983879693437671noreply@blogger.com2