duminică, 13 decembrie 2009

Un fel de replica


De-a lungul timpului am invatat ca pentru a judeca un om ar trebui mai intai sa il cunosti dincolo de masca pe care o poarta toti zilnic in societate. Nu poti judeca un om dupa o greseala, dupa o fapta care nu corespunde principiilor tale. Suntem oameni si gresim. Sa gresesti e omeneste cred. Tu nu? Suntem oameni si asta ne diferentiaza atat de mult unii de ceilalti. Intr-o lume ce si-a uitat bunul mers au inceput sa se loveasca valori, principii, concepte, dar cu toate astea trebuie sa ne adaptam repede pentru a nu fi calcati in picioare. Nu poti tine pasul? Nu te poti adapta? Ridica-te si nu mai da cu pietre in cei din fata ta.
De doua zile ma tot framanta cateva cuvinte. Sunt o persoana sincera, poate prea sincera uneori. Mi s-a mai intamplat sa omit anumite lucruri, dar asta nu inseamna ca mint sau ca mi-am pus masca. Unele lucruri e bine sa ramana nespuse. Intotdeauna mi-a placut sa fiu inconjurata de sentimente nobile, sa stiu ca cineva e mereu langa mine. Trebuie sa recunosc: nu-mi place singuratatea. Mi-e frica de singuratate si tocmai de aceea incerc mereu sa-mi urmez axa placerilor. Gresesc? Sunt egoista? Spune-mi!
Am dreptul la un gram de fericire fara sa cauzez suparari cuiva.

Un comentariu:

Cine sunt eu?! spunea...

si in arad ninge de ieri seara. ;;)