duminică, 14 martie 2010

Repara pana nu se rupe!

Se intampla deseori sa pierdem timp pretios cautand cele mai mici motive pentru o banala cearta. Si cum stai tu si analizezi iti aduci aminte de alte lucruri care te macina si uite asa se agraveaza treaba. Ajungi la reprosuri care pareau demult incheiate si rezolvate, constati ca vocea ta poate atinge cele mai inalte note, iar privirea ta adaposteste samanta de ura. Te mai recunosti? Iti faci numarul si pleci satisfacut ca ti-ai marcat bine teritoriul, iar dreptatea ta a triumfat si de data asta. Ce ai castigat? Cel mai ieftin si dureros trofeu: singuratatea. Bucura-te de ea acum!
Am observat ca e foarte usor sa critici si sa arunci vina asupra celuilalt, dar in tine te-ai mai uitat? Poate ca intr-adevar ea greseste, dar nu te-ai intrebat care poate fi cauza greselilor ei? O femeie are nevoie de atentie, are nevoie sa stie ca se poate baza mereu pe tine, are nevoie de liniste si incredere. Gelozia ta dusa la extreme o s-o scarbeasca treptat in timp ce tu crezi ca-i oferi dovezi de iubire. Suntem oameni si oricat de mult am iubi tot avem nevoie de libertate si intimitate. Poate ca e intr-adevar greu sa intelegi capriciile si dorintele unei femei, dar nu cred ca e imposibil sa incerci sa-i rapesti zambete doar pentru tine. Ofera-i o floare si ai sa vezi cat de fericita va fi. Poate nu te va ierta, dar in mod sigur o vei induiosa si ii vei aduce aminte de vremurile bune.
Fa-ti putina oridine in viata, restabileste-ti prioritatile, gandeste-te la viitor, pierde vremea cu folos macar si fa ceva constructiv, iar limbajul incearca sa-l faci mai putin colorat. Simte-te bine tu cu tine si fa ca in jurul tau sa se vada asta. Curand o sa poti recupera ce ai pierdut.


*Dedicat unui om care care a scapat fericirea printre degete.

Un comentariu:

Cine sunt eu?! spunea...

ce faina e steluta aia.
de cate ori nu am lasat fericirea sa ne scape...