Ma pun in pat si desi e aproape ora 4 eu inca mai sper sa adorm. Ma foiesc, intind mana pe perna cealalta si imi dau seama ca ai plecat. Uitasem. Am deschis fereastra si dintr-o data am camera invadata de lumina lunii ca in noptile in care ma pierdeam in bratele tale. Uite pe noptiera am lasat acum o ora un pahar cu apa. Incep sa-l agit nervos, dar nu stiu daca din cauza insomniei sau din cauza lipsei tale. Stand in pat imi trec prin fata ochilor toate amintirile cu noi, dar nu mi-e dor. Si stii de ce? Pentru ca mi-e foarte, foarte dor de mine.
5:00 Suna telefonul. Ma grabesc sa raspund crezand ca esti tu, dar nu.
-Ce faci?
-Dormeam. (mint)
-Mhh. As dormi si eu...cu tine.
Imi aude doar respiratia.
-Ma mai iubesti?
Tac.
-Sau m-ai uitat?
-As putea? Cum sa te uit? (iar mint)
-Tu stii bine ca-mi placi chiar daca e greu de crezut. Te-am cam abandonat, dar promit sa ma revansez cat mai curand.
-Tu..tu tintesti prea sus. Noapte buna.
2 comentarii:
...nu stiu care e povestea ta de viata, de dragoste...insa stiu ca citind ce scrii ma regasesc pe mine...mi-e atat de familiar acest gen de convorbire telefonica seaca...incat nu-ti imaginezi...
o noapte buna! fara insomnii sa ai! :)
Chiar am avut o noapte foarte linistita. ;))
Trimiteți un comentariu