tu te crezi frumoasa ca o parfumerie
si inalta cat inaltimea privirii mele
tu te crezi cea mai imbracata
dintre femeile imbracate
si cea mai goala
dintre femeile
abia nascute din focurile dragostei
tu te crezi apa si focul
mierea si sarea si tarana din care-s plamadit eu
cand lucrurile stau taman invers
din lutul sau din aurul
sau din pietrele pretioase ale
sistemului meu osos
o coasta a fost suficienta
ca materie prima pentru alcatuirea ta
cu dalta
si atunci te intreb
de ce mirosi tu mai frumos
ca lumina mea din ochi
de ce esti tu mai sarata decat sarea
sufletului meu
de ce ma inchin la tine
ca la un zeu atotputernic
cand stiu ca te-as putea dobori
usor
cu un singur bobarnac
De ce esti tu -Lucian Avramescu
2 comentarii:
Hmmm, imi amiteste de tinerete. O stiu de prin 1984. Imi place.
am facut armata in 84-86 la buzau-boboc la aviatie iar cand i-am recitat aceasta poezie unei eleve de la scoala de subofiteri de intendenta Sibiu, venita la bobocu in practica, inainte de avansarea ei la gradul de sergent-major, a oftat si a devenit brusc visatoare...iar acum, i-am recitat-o si sotiei mele.Acelasi rezultat.
Trimiteți un comentariu